Evenimentele tragice se uită, soluţiile nu

Yurika Masuno

Yurika Masuno

Cum putem dezvolta încrederea turiştilor, dacă din aeroportul ce se află la doar câţiva kilometri de Capitala ţării un străin este luat şi ucis? Cum putem creşte în ochii propriilor cetăţeni şi în ochii celorlalţi turişti dacă verificările au loc abia după ce s-a întâmplat o tragedie?

Nu cred că mai este cazul să vă povestesc despre tragedia studentei japoneze Yurika Masuno, care, crescută într-o ţara civilizată, nu şi-a pus cele o mie de semne de întrebare pe care şi le pune un român atunci când vorbeşte cu un străin, care, a reacţionat NORMAL şi a oferit încredere, dar a primit cu totul altceva la schimb.

Cine se face vinovat? Cine NU este vinovat aş spune, pentru că de la mai marii ţării care nu au altceva de făcut decât să se certe pentru scaunul de preşedinte al unui stat democratic, până la un simplu muncitor la departamentul de curăţenie de la Aeroportul Otopeni, sau la cei care citesc acest articol, cu toţii ar trebui să simţim că avem partea noastră de vină.

De ce şi eu, şi voi şi ei? Pentru că eu, cea care scrie acest articol, ar fi trebuit să sun mai des la Poliţia Comunitară atunci când văd taxiuri care nu au licenţă de Bucureşti oprite în buricul oraşului sau la periferie, ori la aeroporturi, pentru că voi, cei care citesc acest articol, ar fi trebuit să reclamaţi mai des la conducerea Aeroportului Otopeni faptul că nu există un birou de informaţii, pentru că alţii ar fi trebuie să nu aleagă alte mijloace de transport decât cele stabilite prin lege şi aşa nu ar mai fi existat persoane care să facă un profit din asta, şi lista poate continua la nesfârşit…

Şi da, aveţi dreptate, mai bine decât să împărţim vina şi să găsim vinovaţii am căuta o soluţie. Din păcate, această soluţie nu este să avem controale (aşa cum a făcut IGP-ul) după o tragedie, pentru a avea o listă cu amenzi, sancţiuni care ştim cu toţii că sunt mult prea mici pentru a se simţi în profilul unei firme de taximetre, nici în a atrage atenţia conducerii aeroportului să “facă curat” în incinta acestuia, în a face eu o reclamaţie în plus şi nici în a alege voi o dată transportul reglementat şi aprobat de lege. Soluţia adevărată este să facem cu toţii tot ce ne stă în putinţă pentru a rezolva toate aceste probleme, pentru că doar aşa vom ajunge la momentul în care să putem oferi şi să primim încredere, să ne comportăm ca oameni şi să nu fim priviţi ca “români”.

Dosarul în care se judecă cazul Yurikai Masuno a fost preluat de Parchetul General sunt curioasă când va exista o concluzie, poliţiştii fac de câteva zile controale la aeroporturi, în gări, autogări şi aruncă amenzi taximetriştilor din muuulte motive, blog-urile, Facebook şi Twitter sunt pline de reacţii şi zidul reşedinţei ambasadorului Japoniei (Intrarea Armaşului nr 14, de lângă Piaţa Romană) este plin de flori şi lumânări în semn de regret. Toate acestea vor fi date uitării în curând, dar dacă facem cu toţii ce ar fi trebuit să facem de la bun început, dacă NE IMPLICĂM şi atragem atenţia celor în cauză atunci când avem de-a face cu ilegalităţi avem şansă să salvăm alte vieţi, ale turiştilor, ale românilor, ale noastre.

Noi am făcut primul pas cu acest articol? Voi?

Acest articol face parte din campania blogosferei turistice românești având menirea de a trage un semnal de alarmă asupra a ceea ce se întâmplă în Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București, principala poartă de intrare în țară. Alături de acest articol, vă invit să citiți și articolele publicate astăzi pe blogurile de călătorii: World Traveller, Fun Tur, Placerea de a calatori, Turistu, 1001 calatorii, Drum liber, GTD2.0, Travel with a smile, Turism Market, Travel Girls, Lumea Mare, Tim, Wafu si multi altii. Lista completa o gasiti la Imperator.

Adauga un comentariu