Tapas, churros şi horchata vă rog sau ce mâncăm şi bem în Madrid

cum se prepara tapas

Cum se prepară tapas?

Dacă ar fi să urmărim un spaniol timp de 24 de ore o să rămânem surprinşi atunci când la finalul zilei ne dăm seama cât timp a petrecut la masă! Localnicii iau asta foarte în serios şi când zic că de multe ori în Spania mâncarea este considerate mai importantă decât orice altceva, apăi dacă la orele la care oamenii ştiu că trebuie să fie la masă ei fac altceva decât să deguste câte şi mai câte, atunci clar e ceva în neregulă şi este vorba de un lucru grav. 🙂

De exemplu, orice spaniol ar renunţa fără niciun resentiment la o oră de muzică bună pentru o porţie caldă de cocido madrileño. Nu ştiţi ce înseamnă? E un fel de ciorbă cu de toate: de la legume de tot felul printre care şi varză sau năut la paste făinoase cu orez, carne de pui, chorizo, slănină de carne! Şi felul cum acest tip de ciorbă se degustă este special: mai întâi se mănâncă supa şi apoi carnea cu legumele rămase!

V-aţi prins cum stă treaba cu mâncarea tradiţională la Madrid, da? Porţiile sunt mari, grase, săţioase şi incredibil de bune. Evident, dacă ajungeţi acolo pe timp de vară este posibil să nu mai credeţi asta, dat fiind temperaturile foarte ridicate nu ştiu dacă sunteţi ok cu a mânca ceva ce are slănină de porc, daaar acesta este doar unul dintre motivele pentru care v-am propus să vă planificaţi city break-ul la Madrid toamna sau primăvara.

Dacă vreţi doar o gustare atunci vă puteţi opri la tarabele din centrul oraşului pentru un sandwich cu calmar, ştiu că sună destul de ciudat, eu nu am încercat până acum, dar spaniolii nu se sfiesc să-şi potolească foamea cu unul, aşa că nu cred că este atât de rău la gust. Costă doar 2 euro, deci la preţ e mai mult decât ok, iar ca şi locaţii unde puteţi găsi tarabele cu astfel de gustări aş putea spune că Plaza Mayor este un loc bun, dar, aşa cum spuneam şi un pic mai sus, peste tot prin Madrid veţi da de sanioli care vând sandwich-urile la colţ de stradă.

Altă gustare este tapas, care se serveşte de obicei cu ceva de băut. Teoretic, este vorba de un aperitiv, dar practic dacă nu vă este chiar foame eu zic că nu veţi avea nevoie de nimic altceva. Nu ştiu cum să vă explic exact ce înseamnă tapas… sunt de fapt nişte gustări care pot fi cu tot felul de alte ingrediente. De exemplu, unele sunt cu brânză şi măsline altele se servesc calde, cum ar fi cele cu calamar, mai sunt cele din cartofi ori cele din carne de pasăre, iar lista poate continua.

Au şi o poveste destul de interesantă în spate. În spanionlă “tapar” înseamnă “a acoperi” şi legenda spune că regele Alfonso X era bolnav şi că doctorii i-au prescris să soarbă un pic de vin din oră în oră, aşa că era nevoit şi să guste câte ceva în tot acest timp pentru a fi ok, aşa că a început să se gândească la tot felul de gustări pe de care să se poată bucura. După ce a învins boala, regele a ordonat ca vinul să se servească întotdeauna cu o gustare lângă.

churros

Vestilele churros

Ca şi desert “pe fugă” nu am cum să nu vă spun nimic despre churros, un fel de gogoşi lungi care se servesc calde şi alături de un bol cu ciocolată caldă. Teoretic, spaniolii se bucură de acest desert mai ales în timpul Sărbătorilor de Iarnă, dar dacă afară este răcoare nu cred că e nicio problemă în a cumpăra o porţie – se găsesc şi ele la orice colţ de stradă!

Ce bem în Madrid

Spaniolii se dau în vânt după un pahar de vin. Să fie vorba despre senzualitatea unui pahar cu picior înalt plin de licoarea lui Bachus sau pur şi simplu despre faptul că veselia spaniolilor merită să fie serbată cu un pahar de vin bun în faţă nu ştiu… ştiu doar că au foarte multe firme producătoare de vin şi că la ceas de seară pe toate mesele din baruri asta veţi găsi sau tinto de verano, un fel de vin roşu cu limondă.

Nu uităm nici de Sangria şi nici de berea tradiţională (cerveza) şi trecem la băuturile care nu conţin alcool. De exemlu espresso se numeşte “café solo” şi ar trebui să fiţi un pic atenţi pentru că nu e de joacă, fiind foooarte tare! Ciocolata caldă mai este la mare căutare, mai ales în serile reci de iarnă.

Dacă ajungeţi în Madrid vara, atunci gustaţi Tri-Naranjus, un fel de limonadă cu lămâie sau cu portocale sau Horchata, care dacă închideţi ochii puteţi jura că este lapte din soia, dar e de fapt o băutură din migdale, susan, orez sau orz. Să nu uit nici de Granizados care se găseşte şi ea în diverse sortimente (portocale sau cafea de exemplu) şi e un fel de suc cu multă gheaţă măcinată.

Museo del Jamon

Museo del Jamon

De la feluri de băutură trecem din nou la mâncare, pentru că spaniolii au un fel aparte de a face orice şi atunci când vine vorba de magazine situaţia nu se schimbă. Serios acum aţi mai auzit vreodată de un Muzeul al Jambonului? Ei bine în Madrid Muzeul Jambonului (Museo del Jamon) este una dintre cele mai înfloritoare afaceri. E drept poate fi confundat un pic cu un muzeu, dat fiind dimensiunile magazinului, dar, în fapt este un magazin plin cu tot felul de carne, de la carne crudă la minunăţii deja gătite.

Un alt restaurant pe care trebuie să îl încercaţi este Restaurantul Botín care nu doar că vă oferă tot felul de gustări tradiţionale, ci este, conform Cărţii Recordurilor, cel mai vechi restaurant din lume. Deschis în 1725, restaurantul a fost fondat de James Botin şi soţia sa şi iniţial se numea Casa Botín. A fost moştenit de către un nepot al lor şi datorită acestui lucru acum este cunoscut şi sub numele de Sobrino de Botín.

Lăsând istoria la o parte şi felurile lor tradiţionale de mâncare, voi cu ce v-aţi răsfăţa papilele gustative în Madrid? 😀

Sursă foto: avlxyz/ Flickr.com, WordRidden/ Flickr.com şi César Rincón/ Flickr.com.

Resurse: tripadvisor.com şi virtualtourist.com.

Adauga un comentariu