Cu… bucatele pe masă

Brânza franţuzească

De fapt, cu bucatele şi cu paharele pe masă, pentru că trebuie să vorbim şi despre ce mâncăm şi ce bem în Paris şi unde mergem, după buget ori după preferinţe.

Atunci când spunem “bucătăria franţuzească”, toată lumea se gândeşte doar la cărţile de bucate care cântăresc peste 5 kg şi la care doar când te uiţi ai impresia că a găti aşa cum o fac bucătarii francezi necesită un MBA în alte gospodăriei. Nu e chiar aşa şi dacă “luăm la puricat” cu ce îşi bucură papilele gustative un francez zi de zi, vă veţi da şi voi seama de acest lucru.

Să le luăm pe rând! Cei care îşi încep ziua după zicala “Dimineaţa se mănâncă ca un rege” nu o vor duce prea bine în Franţa, pentru că… eh, să zicem că francezii nu sunt tocmai regi la micul dejun. Ei mai degrabă ronţăie câte ceva. Un fruct, un croissant sau cine ştie ce produs de patiserie şi gata! Mai punem la socoteală o ceaşcă plină de ciocolată fierbinte sau o cafea cu lapte. Prânzul de obicei este undeva în jurul orei 14:00 şi aceasta este cu adevărat masa pricipală a zilei, din punctul de vedere al francezilor, dar nici cina nu se lasă mai prejos, pentru că începe cu o salată, apoi cu peşte sau legume, paste, orez sau cartofi, vestitele brânzeturi şi apoi ceva desert.

Brânzeturi franţuzeşti

Nu avem cum să vorbim despre Franţa, fără să aducem în discuţie vestitele tipuri de brânză. Magazinele specializate (Fromageria) se găsesc la tot pasul şi chiar dacă stomacul tău nu e fericit atunci când te gândeşti la brânzeturile franţuzeşti (stomacul sau buzunarul pentru că sunt şi destul de scumpe), e clar că e musai măcar să vizitezi un astfel de magazin, chit că e pe post de muzeu. Cheese In Madness e chiar în buricul Parisului şi este cunoscut printre francezi ca unul dintre cele mai bune magazine de brânzeturi, aşadar ai putea încerca aici.

Dacă habar n-ai despre brânza franţuzească, încercăm să povestim pe scurt despre toate specialităţile. Brânzeturile proaspete sunt cele de care nu fuge nimeni, pentru că mirosul nu este atât de puternic şi nici mare diferenţa nu este între aceste specialităţi şi cele cu care ne-am obişnuit noi pe plaiuri mioritice. Brânzeturile cremoase cu o crustă naturală încep să semene cu cele de care am tot auzit pe la francezi. Este vorba de Camembert şi Brie şi se servesc de obicei la finalul mesei, fiind considerate cu adevărat delicioase de localnici. Dacă acea crustă naturală este lucrul care vă sperie, atunci vă spun că nici brânzeturile cremoase fără crustă nu sunt tocmai “parfumate”, pentru că mirosul este de departe cel care te anunţă ce ai în farfurie. De exemplu, Epoisses este o brânză foarte lăudată (eu n-am avut curaj să gust şi să vă spun părerea mea, mirosul m-a convins că nu este tocmai ce îmi doresc).

Cina se sărbătoreşte mereu cu un pahar cu vin

La un pahar de vin, merge o brânză presată (precum Cheddar sau Cantal) sau un sortiment presat şi tratat termic. Pentru realizarea ultimului sortiment este nevoie de ani de zile, cam cum este nevoie şi pentru un vin bun care devine din ce în ce mai gustos după trecerea timpului. Desigur, diferenţa majoră este mirosul…

Vă mai spun de două sortimente şi promit că trecem de specialităţile acestea. Cele procesate sunt chiar gustoase, au tot felul de verdeţuri sau de condimente şi mai toate sunt tartinabile. Ultima categorie este, desigur, destinată specialităţii cu mucegai. De fapt, specialităţilor, pentru că sunt extrem de multe. Legenda spune că un cioban a descoperit o bucată de brânză uitată într-o peşteră şi că după ce a gustat-o a împărtăşit tuturor secretul. Probabil că acum vă puneţi aceeaşi întrebare ca şi noi: oare părinţii lui nu i-au spus când era mic să nu bage orice în gură?

Ce bem în Paris

Mai sus vă spuneam că atunci când ne gândim la Paris ne gândim automat la feluritele brânzeturi, dar trebuie să recunoaştem că brânza fără vin nu mai e la fel. Aşadar, vinul este la putere. Nu ştiu dacă o fi de la romantismul pe care-l oferă Franţa la tot pasul sau de la faptul că nu prea merge alt tip de băutură cu o bucată de brânză. Pe lângă vin, mai există şi un fel de cidru pe care mai toţi francezii îl gustă din când în când.

Ce mâncăm bun

Înainte de restaurantele din Paris, să vorbim câte ceva despre mâncarea tardiţională. În ideea ca măcar să ştim înainte ce comandăm şi ce vom avea pe masă

Încep cu Foie gras care este şi una dintre cele mai cunoscute delicatese ale bucătoriei frantuzeşti. Ficat de raţă sau de gâscă ce poate fi servit ca atare sau sub forma unei spume.

Nu uit să spun măcar câteva vorbe despre Cassoulet toulousain ce nu e altceva decât fasole, cârnaţi de Toulouse şi carne de raţă sau de gâscă.

În meniu veţi da şi de Couscous, ce se găseşte şi la noi şi este făina de grău care devine pufoasă şi cremoasă odată gătită, fiind numai bună de servit pe post de garnitură.

Apreciat atât de români, cât şi de francezi este Magret de canard ce e file de piept de raţă decupat cu tot cu grăsime şi preparat prăjit cu tot felul de condimente, sosuri şi alte minunăţii.

Ca să nu spuneţi că nu povestesc nimic şi despre ceva aperitiv, vă spun despre Quiche, o tartă cu brânză ori carne care se serveşte cu un sos făcut cu smântână şi ouă.

La final, ceva dulce, nu? Nu pot să cred că există cineva care nu a gustat din deliciosul Fondue du chocolat care pe cât de simandicos sună, pe atât este de simplu: ciocolată topită în care se trec apoi bucăţi de fructe felurite.

Cât plătim

Acestea fiind spuse, nu cred că mai avem de spus legat de ceea ce se poate degusta în Paris. Bine, nu am cum să vă povestesc chiar tot, aşa cum spuneam şi mai sus, sunt mii de cărţi specializate pe mâncarea tradiţională a francezilor, veţi descoperi celelalte feluri de mâncare atunci când le veţi gusta chiar voi în vacanţă, până atunci mai bine să vorbim despre bacşişul pe care îl aşteaptă chelnerii la finalul mesei.

Legea din Franţa spune că bacşişul trebuie să fie specificat pe bon, deci şi pe nota de plată. Asta nu înseamnă însă că cei care vă vor servi se vor supăra dacă le veţi lăsa bacşis. Este oarecum ca la noi, deşi dacă ne gândim strict din punct de vedere legal la bacşis, am putea spune fără nicio îndoială că este nimic altceva decât evaziune fiscală, toate lumea lasă câţiva lei în plus la nota de plată. Aşadar, dacă serviciile sunt bune, puteţi lăsa până la 10% pentru cei care v-au servit. Cei mai muşţi francezi nu lasă bacşis dacă se duc într-un local doar să bea ceva, ci doar atunci când păşesc într-un restaurant unde iau şi masa.

După toate cele de mai sus, cred că este cazul să trecem la subiect: câteva localuri, după preferinţe, din Paris.

Cel mai cunoscut desert: macarons

  • Ladurée
    Credeaţi că am uitat de vestitele macarons? Normal că nu, nici nu puteam să fac asta, mai ales că în ultimul timp se tot găsesc şi prin magazinele noastre, deci putem gusta un pic din Franţa, chiar aici, în România, dar nici nu se compară cu senzaţia de a intra într-o cofetărie tradiţională unde se găsesc prăjiturelele peste tot. Ladurée este cea mai cunoscută cofetărie de unde atât turiştii, cât şi localnicii îşi fac provizii de coloratele macarons.
  • Café Angelina
    Cea mai bună ciocolată caldă din tot Parisul aici se bea… sau se mănâncă pentru că la cât de groasă este mai degrabă vorbim despre un desert de tipul prăjitură, nu o băutură caldă.
  • Le Petit Picard
    Chiar dacă, teoretic, este o cafenea, aici puteţi lua micul dejun mereu şi uneori puteţi gusta ceva pe fugă şi pe timp de zi. Nu este un local tocmai ieftin, dar nici scump şi măcar în Paris să nu ne uităm lung la buzunare înainte de a intra într-un local, nu?
  • Les Deux Magots
    Oarecum aproape de centrul Parisului, localul este unul preferat printre turişti, pentru că se mănâncă bine, la preţuri modice şi chelnerii sunt mereu extrem de veseli. Bine, nici nu aveau cum să fie altfel, pentru că sunt aleşi cu grijă de familia care conduce localul de mai bine de 100 de ani – este o afacere de familie care datează din 1813.
  • La table du Marquis
    La table du Marquis este locul unde trebuie să ajungeţi dacă simţiţi că nu aţi gustat destul din bucatele tradiţionale franţuzeşti. Preţurile sunt chiar ok şi chiar dacă exteriorul localului nu este luxos, înăuntru atmosfera este mai mult decât primitoare.
  • Le Bistrot d’André
    Le Bistrot d’André este un alt local unde veţi găsi un meniu plin cu bunătăţi tradiţionale la preţuri modice. Există chiar meniuri stabilite în fiecare zi, iar pentru o masă de prânz nu va trebui să scoateţi din buzunar mai mult de 18, 19 euro maxim.
  • Altitude 95
    O masă la… altitudine! Şi nu oricare altitudine, ci chiar cea oferită de Turnul Eiffel! Poate plecaţi în cuplu în city break, deci o cină romantică se lasă aşteptată odată ajunşi în oraşul îndrăgostiţilor.

Dacă am tot văzut în filme cum îndrăgostiţii iau masa la Turnul Eiffel, măcar o dată’n viaţă să experimentăm şi noi, nu? 😀

Nu mai am de spus decât “Poftă bună!” şi să vă întreb pe voi, cei care aţi fost deja în Paris, dacă aveţi anumite feluri de mâncare preferate şi pe voi, cei care nu aţi ajuns încă, unde visaţi să luaţi masa în Paris?

Surse foto: WordRidden/ Flickr.com, isante_magazine/ Flickr.com şi surfzone/ Flickr.com.

Resurse: Tripadvisor.com şi Virtualtourist.com.

Adauga un comentariu

Paris
esential Esential
de_ne_ratat Obiective de ne-ratat
inedit Obiective inedite
food_drinks Food & Drinks
special Shopping & Special
harta Harta turistica