Amintiri din Danemarca

In vizita in Danemarca

In vizita in Danemarca

Lidia Otilia Danilof din Ploiesti ne povesteste astazi despre experiente inedite traite in Danemarca.

Cum m-am pregatit eu pentru plimbarea in Danemarca? Simplu si rapid: a durat mai mult pana am gasit un bilet de avion la pret convenabil.

Prima impresie despre Danemarca mi-am facut-o pe aeroportul din Copenhaga, nu am putut sa nu recunosc diferenta dintre Amsterdam si Copenhaga. Apoi, te impresioneaza culoarea galbena a culturilor de rapita inflorita – era iunie, morile de v├ónt, curatenia si grija pentru mediu. In mijlocul zilei, nu vedeai oameni pierz├ónd timpul, dimineata era forfota mare cand se pleca la munca, apoi totul se linistea, si parca totul era dirijat de un mecanism ascuns, bine pus la punct.

Orasele seamana intre ele cu mici diferente. Chiar daca eu nu am vazut cersetori pe strazi sau tigani, am gasit magazine cu marfuri turcesti, chinezesti, influentele est-europene si orientale fiind regasite mai peste tot. Nu am vazut caini vagabonzi, toata lumea isi plimba animalul de companie in lesa, iar pe langa ghena de gunoi nu forfotea nicio pisica, nici caini, nici oameni ai strazii.

Altceva ce m-a surprins placut: nu se fura. Merii ornamentali, tufele de mure ce imbraca uneori micile gradini din fata casei nu sunt jumulite, nu sunt devastate de copii. De fapt, acest comportament civilizat este dictat de teama de amenzi. Danezul este un paracios. Daca stie ca nu e voie sa mergi pe banda biciclistilor sau sa arunci mucul de tigara sau doza de bere si te vede ca nu respecti regulile, imediat pune mana pe telefon si suna la primarie si, culmea, intotdeauna se gaseste un functionar disponibil care vine si te amendeaza. Cu o sanctiune in bani, koroane sau cu zile in folosul societatii.

OrdineÔÇŽ planificata

Totul este extrem de bine pus la punct, toata lumea stie ce are de facut. Spre exemplu, dimineata la ora 7 veneau muncitorii sa tunda gardul viu ce delimiteaza benzile de mers sau sa ingrijeasca anumite ghivece ornamentale din intretinerea primariei. La ora 9, plecau, iar in urma lor nu ramanea o frunza.

Ceea ce am mai retinut si mi-a placut, este grija edililor, a primariei pentru anumite nevoi ale oamenilor, in special danezi. Undeva la marginea orasului sunt parcele de aproximativ 140-150 mp unde iti poti amenaja contra unei chirii, o gradinita de flori sau legume, fara gaini sau caini, si o casuta-cabana, toate doar pe timpul verii si, binenteles, cu respectarea unor reguli stricte. Aceste colonii de vara, au administrator, stradute si locurile numerotate. Aproape ca in unele povesti.

Toti danezii stiu engleza, germana o inteleg dar nu le place, prefera engleza. De ce? Nu stiu! Chiar daca merg mai degraba la bar decat la scoala, toti vorbesc si engleza, aproape ca o a doua limba. Iar pentru strainul ce incearca sa invete daneza e bine sa stie ca aceasta limba este tot asa de grea ca atunci cand incerci sa vorbesti cu un cartof fierbinte in gura. De multe ori, danezii din Copenhaga se inteleg mai greu cu cei din sudul Danemarcei. E diferenta in felul de pronuntie.

Cabanele de la marginea orasului

Cabanele de la marginea orasului

Putini sunt cei care au proprietati, de regula stau cu chirie in apartamente frumoase, in functie de familie, de varsta etc. Blocurile sunt inconjurate de spatii verzi, bine ingrijite, spatii de joaca pentru copii, garaje bine amenajate. Intr-o zona cu copii, garaje si circulatie mare de masini am stat pe loc admirand joaca unor iepurasi ce traiau pe sub boscheti, nefiind alergati sau speriati de nimeni.

Inca o data spun: toata aceasta civilizatie se traduce in impozitul mare si teama de amenzi, nu neaparat in educatia oamenilor care fac asta de buna voie.

Intr-o duminica dupa amiaza, in plimbarea mea zilnica am intrat intr-o biserica si am asistat la o cununie. Invitati putini, eu fiind considerata o invitata necunoscuta, slujba relativ scurta, fara fast, oficiata in daneza… de o femeie! Toti invitati au primit in timpul slujbei o biblie, deci si eu, din care, binenteles, nu intelegeam nimic. Am ramas pana la sfarsit. Biserica era una fara icoane pe pereti, doar cateva tablouri mari pictate intr-o maniera naiva aproape abstracta, cu subiecte biblice. Dupa aceasta inedita slujba, mi-am continuat plimbarea prin cimitirul din spatele bisericii, cimitir ce este amenajat ca un parc, ingrijit permanant. Daca timp de sase luni nu cureti mormantul, nu arzi iarba din jur, nu uzi florile, tu proprietar pierzi dreptul de folosire.

Cumparaturi

Magazinele sunt de doua feluri, cu marfuri daneze cu preturi mari si magazine cu marfuri diferite, supermarket, unde preturile sunt si ele diferite in functie de provenienta marfii. Fata de Germania, in Danemarca toate preturile sunt mari. Viata danezilor fiind mult mai scumpa. De aceea se imbraca toti la fel, cu haine relativ ieftine. De fapt in Germania, unde faceam aprovizionarea cu mancare si uneori si cu produse nealimentare, la doua saptamani cheltuiam pe mancare in jur de 50 pana la 100 euro. Niciodata mai mult, suma de bani era de ajuns si petru benzina.

In weekend, in cursul noptii, pretul benzinei/motorinei scade si daca pana la ora 8 dimineata reusesti sa vezi preturile la cat mai multe statii de benzina, iti poti face un plin la masina la un pret convenabil.

Atractii turistice

Recomand o plimbare in arhaicul orasel Augustenborg, situat la cativa kilometri spre est de Sonderborg, unde in jurul castelului regal, se gasesc casele, atelierele fostilor meseriasi (locuite acum probabil de urmasi) ce slujeau familia regala. Sunt pastrate, conservate in forma initiala si multe dintre ele cu insemnele breslei respective. De fapt, acest orasel este oarecum privilegiat, nu oricine isi poate cumpara acolo o casa, preturile fiind foarte mari, iar strainii sunt greu acceptati. Castelul regal in prezent este inchiriat de casa regala unei institutii de sanatate mintala pentru recuperare, familia regala rezervându-si doar câteva incaperi intr-o parte a domeniului.

Cat te costa vacanta

In decursul a patru luni am cheltuit mai putin de 2000 euro, din care am scazut 21 zile de zile pline in Italia, in statiunea Bibione, unde am mers cu masina, din care am scazut iar aprovizionarea pentru drum si pentru intoarcerea in Danemarca, taxele de drum, motorina, si traiul zilnic in Danemarca inainte de vacanta si dupa.

Poate altadata si cu alte amintiri.

Lidia Otilia Danilof

Lidia Otilia Danilof

Articolul este scris de Lidia Otilia Danilof din Ploiesti, in urma articolelor din aceasta saptamana despre Danemarca.

De profesie bibliotecara, doamna Danilof a trait cateva luni in Sonderborg si, odata cu destinatia city break-ului din aceasta saptamana si cu newsletter-ul pe care-l primesc pe mail toti cei abonati, si-a adus aminte de acea perioada cu ajutorul randurilor de mai sus.

Noi ii multumim frumos pentru povestea plina de informatii utile si speram sa ne mai scrie raduri frumoase cu amintirile de pe alte meleaguri.

Surse foto: Leo-set├Ą/ Flickr.com ┼či jimg944/ Flickr.com.

Adauga un comentariu